Ție nu ți-e dor?

Vreau și eu să vorbesc despre copilărie. Știu că poate ați citit și pe altundeva posturi de genul acesta sau chiar la mine dar vă spun cu mâna pe inimă că acest post este diferit. Vreau să trezesc din voi măcar o parte din trecut , să vă amintiți de trecutul petrecut afară , jucându-vă cu prietenii diferite jocuri sau știu eu ce. Foarte mulți dintre noi , au stat măcar odată la colț de stradă mâncând semințe , povestind sau jucându-se ascunsa. Îmi aduc cu drag aminte de vremurile când aveam 10-11 ani și stăteam la colț de stradă cu o mână de copii , povestind și mâncând semințe. Pe mine sincer , în perioada vacanței mă băgai în casă la 1-2 noaptea. Chiar dacă rămâneam doar 2 stăteam și povesteam fel și fel de chestii. Îmi aduc aminte că , locul meu preferat era la bunica mea. Acolo aveam cei mai mulți prieteni. Ori că mergeam spre seară la fotbal , ori mâncam semințe și stăteam la o bârfă , important e că ne-am simțit bine. Jucam și jocuri cum ar fii: leapșa , baba-oarba , ascunsa , prinsa , etc. Ce vremuri! Acuma stai și tu 2 secunde și aduți aminte de acele vremuri. Nu erau mai frumoase decât acestea din ziua de azi? Știu că la bunica mea , aveam niște țevi pe care stăteam ori că era vară , ori că era iarnă. Nu exista zi în care să nu ies afară. Era paradisul pe pământ când mă duceam și sunam la prieteni la poartă și ieșeam cu toții afară. Am intrat împreună și in belele. Țin minte că jucam 21 la colț de stradă , poarta fiind alcătuită din 2 copaci. Ce vremuri!. Câte înjurături am auzit de la moșul de pe colț care tot ne spunea să plecăm , deoarece faceam praf și îi murdăream geamurile. Mai era și treaba cu tuburile și cornetele. Mi-am rupt degetele făcând cornete , dar nu am nici un regret. Ne întreceam care are cel mai tare tub:)). Aveam echipe , ne împărțeam și ne luptam. Stai și gandește-te și tu la momentele acelea. Ce zici? Ți-am atins puțin viziunea? Trecutul? Mi-e dor de acele vremuri! Numai bine!